Levente Polgar este primul sportiv cu dizabilitati care participa la cel mai greu maraton din lume. Ultramaratonistul a ramas fara o mana pe cand avea sase ani si este primul sportiv cu handicap acceptat la “6633 Arctic Ultra”. Levente Polgar a oferit un interviu pentru Mediafax despre antrenamente, planuri de viitori si idoli.
Esti primul sportiv cu dizabilitati care participa la “6633 Arctic Ultra”. Care au fost pasii pe care i-ai urmat pentru a fi acceptat?
Am trimis un e-mail organizatorilor, aratandu-mi intentia de a participa in primavara anului 2018, respectiv in iarna antica. Le-am spus situatia in care ma aflu, ca nu am o mana, insa si-au dat acceptul pentru ca am competitii dure la activ pe care le-am terminat. Spre exemplu am terminat de doua ori Ultramaratonul Mont Blanc, in lungime de 170 de kilometri. Am tranzitat in alergare Romania, de la Vama Jimbolia la Vama Veche, performanta fiind recunoscuta ca record national de catre Ministerul Tineretului si Sportului. Sa revin la Arctic Ultra. Dupa doua saptamani a venit si acceptul din partea medicului competitiei si am purces la adunarea sumei necesare pentru participare, care a venit din partea prietenilor si firmelor.
Cum te pregatesti si care este antrenamentul tau zilnic?
Pregatirea o am, din concursurile anterioare, din antrenamentele de-a lungul a opt ani. Frigul este asimilat de anul trecut. Nu am stat acum in frig sa vad daca rezist, ci am inceput de anul trecut. Nu m-am aventurat in ceva sa vad daca functioneaza, ci am muncit cu aproape un an de zile inainte, sa fiu sigur ca va functiona. Spuneai de antrenamente, sunt zile in care alerg 20 de kilometri, nu trebuie sa parcurg 500 de km intr-o zi. Nu acum trebuie ingrasat porcul, vorba vine <inaintea Craciunului>. Trebuie sa ai volumul, daca nu il ai, nu il mai faci. Eu am antrenamente diverse, antrenamente psihice, de forta, toate se leaga. Trebuie sa ai carcasa musculara, alimentatia trebuie sa fie bine pusa la punct. Alimentele pe care le voi consuma in timpul competitiei sunt studiate in congelator de un an de zile. Care cum ingheata, care daca se dezgheata isi pierd din calitatile nutritionale. Nu ma intreba ce iau cu mine ca e top secret.
Care sunt idolii tăi? Care sunt valorile dupa care te ghidezi in viata?
Idolii mei sunt oamenii simpli si ma gandesc ca ei sunt adevaratii olimpici in viata. Cand te uiti la copiii aceia care lupta cu viata lor, cand te uiti la oameni cu handicap, in scaun cu rotile, terminati, dar cu toate acestea lupta in fiecare zi. Cum pot sa spun ca nu ii venerez? Când te uiti la Invictus Romania, militarii care pur si simplu stau in fata problemelor, ca pana la urma urmei nu e razboiul nostru, dar se duc acolo pentru obligatiile care ne-au fost puse in fata si ne-au garantat parteneriatul cu NATO. Vin acasa mutilati, unii in cosciug. Ei sunt idolii mei. Pot sa spun ca nu-i venerez? Ii venerez la maximum. Voi fi partener Invictus pana mor, nu e o optiune, e o directie.
Intreg interviul il poti citi pe MEDIAFAX.
